Кавказология. 2017. №1_Заболотная Л.П.

Дата создания: 11.04.2017

Заболотная Л.П. Екатерина черкешенка – жена господаря Василия Лупу. Судьба одной женщины в истории Молдовы // Кавказология. — №1. — 2017. — С. 220-237.

URL статьи: http://www.kbsu.ru/wp-content/uploads/2016/12/Zabolotnaya_Kavkazologiya_2017_1.pdf

УДК 93/94 (478)

ЕКАТЕРИНА ЧЕРКЕШЕНКА – ЖЕНА ГОСПОДАРЯ ВАСИЛИЯ ЛУПУ. СУДЬБА ОДНОЙ ЖЕНЩИНЫ В ИСТОРИИ МОЛДОВЫ

Л.П. ЗАБОЛОТНАЯ

Национальный музей истории Молдовы Академии наук Молдовы. Республика Молдова, МД 2012, Кишинев, ул. 31 августа 1989, 121 A.

E-mail: lilizab61@gmail.com

Аннотация. Статья посвящена истории жизни одной черкешенки, которая став супругой молдавского господаря Василия Лупу (1634-1653), сыграла значительную роль не только в его личной жизни, в судьбе его дочерей от первого брака, но и проявила себя как щедрый меценат и покровитель церквей и монастырей Молдовы, а в кризисные периоды своего супруга и сына проявила себя как дальновидный политик. На основе изучения источников эпохи, автор приходит к ряду выводов. В частности, что брак между молдавским господарем Василием Лупу и черкесской княжной был далеко не случайным. Практически сразу после смерти первой супруги, не соблюдая элементарных (национальных) траурных традиций, Василий Лупу спешно высылает брачное посольство за девушкой-черкешенкой. В ходе переговоров были предусмотрены все детали сватовства. Автор предполагает, что в определенной геополитической конъюнктуре, государственные и политические интересы молдавского господаря были превыше его эмоциональных переживаний и внутрисемейных отношений. Василий Лупу был амбициозным и дальновидным политиком, блестящим стратегом. В его планы входило расширение правления за пределы Молдовы. Своего единственного сына Иоана он готовил как будущего правителя Валахии, но после смерти сына его планы рухнули, он остался без наследника. Молдавский правитель прекрасно понимал, что для реализации своих государственных и политических амбиций ему необходимо как можно скорее разрешить династический кризис. Нужна была молодая, крепкая и здоровая жена, способная родить ему наследников. Выбор пал на Екатерину Черкешенку. Как и при каких обстоятельствах был сделан этот выбор остается загадкой. Ученые не располагают источниками, которые могли бы дать достоверный ответ на этот вопрос. В то же время, автор не отрицает общеизвестную и избитую в исторической литературе точку зрения, что этот брак имел определенный политический контекст и был заключен в целях взаимной молдово-татарской поддержки в политической, военной и экономической сферах.

Ключевые слова: женская история; Екатерина Черкешенка, Василий Лупу, Молдова.

CATHERINE THE CIRCASSIAN – THE WIFE OF THE HOSPODAR VASILE LUPU. THE DESTINY OF ONE WOMAN IN THE HISTORY OF MOLDOVA

L.P. ZABOLOTNAYA

The National museum of history of Moldova of the Moldova Academy of Sciences. Republic of Moldova, MD 2012 Chisinau, 31 August 1989 St., 121 A.

E-mail: lilizab61@gmail.com

Abstract. Article is devoted to the life story of one Circassian woman. Having become the spouse of Moldavian Hospodar Vasile Lupu (1634-1653), she has played a significant role not only in his private life, in destiny of his daughters from first marriage, but also has proved herself to be a generous philanthropist and the patron of churches and monasteries of Moldova. And during the crisis periods of her spouse and son she has proved to be a far-sighted politician. In this study the author came to some specific conclusions. In particular, it is safe to say that the marriage between Vasile Lupu and Catherine was far from accidental. As the sources of that era attest, all the details have been well thought out. Almost immediately after the death of his wife, Vasile Lupu sends the ambassadorial cortege to get his second wife, without usual respect for even the basic (national) mourning traditions. One may also assume that in that situation statehood and political interests were high above his emotions. Vasile Lupu was an ambitious, far-sighted politician and a brilliant strategist. His plan was to expand his rule beyond the Moldova borders. He prepared his only son Ioan as a future ruler of Wallachia. However, his plans failed after the son’s death, and he was left without an heir. Vasile Lupu was well aware that he had to urgently resolve the dynastic crisis. He needed a young, strong and healthy wife, able to give birth to his heirs. The choice fell on Catherine the Circassian. How and under which circumstances this choice has been made remains an unsolved mystery. Scientists do not have any sources that could provide a reliable answer to this question. At the same time, the author does not deny the well-known and hackneyed opinion common in the historical literature that this marriage took place in a certain political context, for the mutual Moldovo-Tatarian support of the contracting parties in the political, military and economic spheres.

Key words: women history; Catherine the Circassian; Vasile Lupu; Moldova.

REFERENCES

1. Andreescu C.I., Stoide C.A. Ştefăniţă Lupu, domn al Moldovei (1659-1661). Bucureşti: Editura Fundației Regale Carol I, 1938. 199 p.

2. Baidaus E. Dragnev D., Bodeanu G. Vasilie Lupu // Domnii Țării Moldovei: Studii. Chișinău: Editrua Civitas, 2005. 320 p.

3. Bandini, Marco. Sărbătoarea bobotezei, cum a fost serbată în anul 1647 (Marko Bandini, Prazdnovanie kreshcheniya v 1647 godu) // Călători străini despre Ţările Române (Inostrannye puteshestvenniki o rumynskikh knyazhestvakh). Vol. V. Volumul îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973. P. 293-345.

4. Barsi, Niccolo. Întoarcerea. 1639 // Călători străini despre Ţările Române, Volumul V, volumul îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973. P. 69-90.

5. Cantemir, Dmitrie. Descrierea Moldovei. Chişinău: Editura Hyperion, 1992 (Kantemir, Dmitriy. Opisanie Moldovy. Kishinev, 1992). 158 p.

6. Caproșu, Ioan. Documente privitoare la istoria orașului Iași: acte interne. 1661-1690. Vol. II. Iași: Editura «Dosoftei», 2000. 775 p.

7. Celebi, Evlia. Descrierea orașului călăgărului Iasica (Evliya Chelebi, Opisanie goroda monakha Yasika) // Călători străini despre Ţările Române (Inostrannye puteshestvenniki o rumynskikh knyazhestvakh). Vol. VI. Volumul îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1976. P. 311-780.

8. Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova. (In honorem Demir Dragnev.) Studii / Coordonator L. Zabolotnaia. Chişinău: Editura Civitas, 2006. 464 p.

9. Costin, Miron. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron-vodă încoace (1595-1675) // Letopiseţul Ţării Moldovei. Chişinău: Editura Hyperion, 1990. P. 135-251.

10. Eremia I. Relaţiile externe ale lui Vasile Lup u (1634-1653). Chişinău: Editura Cartdidact, 1999. 295 p.

11. Gane C. Trecute vieţi de doamne şi domniţe. Vol. 1. Chişinău: Editura Universitas, 1991. 207 p.

12. Ghibănescu Gh. Ispisoace si zapise. Vol. III. Part. I. (nr. 119-zapis’ ot 5 aprelya 1661). Iași: Tipografia Dacia, 1910. 266 p.

13. Happel E.W. Căsătoria principelui Radziwiłł cu o domniţă din Moldova (Svad’ba knyazya Yanusha Radzivilla s knyazhnoy moldavskoy) // Călători Străini despre Ţările Române (Inostrannye puteshestvenniki o rumynskikh knyazhestvakh). Vol. V. Volumul îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973. P. 633-648.

14. Hurmuzaki E. Documente privitoare la istoria romanilor. Vol. 2 (nr. 105). București: Editura Academiei Române, Stabilimentul Grafic Socecu&Teclu, 1894. 823 p.

15. Iftimi S.Gh. Apanaje şi surse de venit ale doamnelor din Moldova şi Ţara Românească // Istorie și Societate. Vol. II. București: Editura Mica Valahie, 2006. P. 75-103

16. Iftimi S.Gh. Curtea Doamnei. Dregători şi slujitori ai Doamnelor Moldovei // Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol». XXXII. București: Editura Academiei Române, 1995. P. 423-440.

17. Iftimi S.Gh. Doamnele şi puterea. Statutul doamnei in Tarile Romane. (Un proiect de cercetare) // De Potestate. Semne şi expresii în Evul Mediu românesc. Iaşi: Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», 2006. P. 299-315.

18. Iftimi S.Gh. Ipostaze feminine între medieval şi modern // Revista de Istorie Socială. IV-VII. Institutul Român de studii Strategice, Facultatea de Istorie a Universității «Alexandru Ioan Cuza». 1999-2002. Iași: Editura Polirom. P. 37-51.

19. Iftimi S.Gh. Sigilii ale doamnelor din Ţara Românească (secolele XVI-XVIII) // Arhiva Genealogică, V. Iaşi: Editura Academiei Române, 1998. № 1-2. P. 329-345.

20. Iftimi S.Gh. Sigilii de doamne şi domniţe ale Moldovei // Arhiva Genealogică, II (VII). Iaşi: Editura Academiei Române, 1995. № 1-2. P. 291-305.

21. Iftimi S.Gh. Un model cultural oriental: soţiile ale domnilor români (secolele XVI-XVII) // De Potestate. Semne şi expresii în Evul Mediu românesc. Iaşi: Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», 2006. P. 317-328.

22. Iorga N. Acte şi fragmente cu privire la istoria României, adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului. Vol. I. Bucureşti: Imprimeria statului, 1895. 834 p.

23. Iorga N. Femeile în viaţa neamului nostru. Vălenii de Munte: Neamul Românesc, 1911. 176 p.

24. Iorga N. Istoria românilor în chipuri şi icoane. Bucureşti: Editura Humanitas (reteparită), 1992. 277 p.

25. Iorga N. Portretele doamnelor române. Bucureşti: Editura Lupta, 1937. 152 p.

26. Iorga N. Scrisori de femei. Vălenii de Munte: Datina Română, 1932. 88 p.

27. Iorga N. Studii şi documente cu privirea la istoria românilor. Vol. III. Bucureşti: Editura Ministerului de Instrucţie, 1901. 535 p.

28. Iorga N. Studii şi documente cu privire la istoria românilor. Vol. IV. Bucureşti: Editura Ministerului de Instrucţie, 1902. 317 p.

29. Iorga N. Studii şi documente cu privire la istoria românilor. Vol. VI. Bucureşti: Editura Ministerului de Instrucţie, 1904. 660 p.

30. Iorga N. Viaţa femeilor în trecutul românesc. Vălenii de Munte: Editura Neamul Românesc, 1910. 218 p.

31. Kraus G. Cronica Transilvaniei 1608-1665. Traducerea şi studiul introductiv G. Duzinchevici, E. Reus-Mîrza: Supliment. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1965. 603 p.

32. Mischevca V., Marinescu F. Testamentul Roxandrei Hmelniţki (Lupu) din 15 ianuarie 1667 // Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova. Studii / Coordonator L. Zabolotnaia. Chişinău: Editura Civitas, 2006. P. 82-96.

33. Neculce, Ion. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1661-1743) // Letopiseţul Ţării Moldovei. Chişinău: Editura Hyperion, 1990. P. 267-474 .

34. Oltea, Nistor. O circaziană pe tronul Moldovei. Cernăuţi: Glasul Bucovinei, 1928. 58 p.

35. Paul de Alep. Călătoria lui Paul de Aler (Paul Aleppskiy, Putushestvie Paula Aleppskogo) // Călători străini despre Ţările Române (Inostrannye puteshestvenniki o rumynskikh knyazhestvakh). Vol. VI. Volumul îngrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1976. P. 25-735.

36. Şerban, Constantin. Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653). Bucureşti: Editura Academei Române, 1991. 232 p.

37. Stoicescu N. Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII. Bucureşti: Editura Academei Române, 1971. 456 p.

38. Székely M.M. Femei-ctitori în Moldova medievală // Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xetnopol». Tom XXXII. Iaşi: Editura Academei Române, 1995. P. 442-457.

39. Toderașcu C.-G. Ecaterina cerchez, soția lui Vasile Lupu // Elanul. 2010. № 104. P. 6-11.

40. Uricariul sau colectiune de diferite acte care pot servi la istoria romanilor de Theodor Codrescu. Vol. XXIII. Iaşi: Tipografia «Buciumului Roman», 1895. 416 p.

41. Zabolotnaia L.P. Între politică şi destin. Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, văzită prin prisma seculară a istoriei // Revista de Istorie a Moldovei. 2008. № 3. P.16-44.

42. Zabolotnaia L.P. Slub ksiecia Janusza Radziwilla z Maria Lupu widzaiany oczamy im wspolczesnych, // Relacje polsko-rumunskie w historii I kulturze. Materialy z simpozjum. Suceava: Uniunea Polonezilor din România, 2010. P. 115-121.

43. Zahariuc P. Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658). Iaşi: Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», 2003. 620 p.

44. Zabolotnaya L.P. Svedeniya sovremennikov o svad’be Ruksandry i Timusha Khmel’nitskogo // Novі doslіdzhennya pam’yatok kozats’koї dobi v Ukraїnі. Materialy XX Mezhdunarodnoy konferentsii v tsentre Pamyatkoznavstva v Kieve 23-24 marta. Tom 2. Kiev: Institut Natsional’noy Istorii Ukrainy, 2011. S. 293-305.

45. L’yuis R. Osmanskaya Turtsiya. Byt, religiya, kul’tura. Moskva: Tsentrpoligraf, 2004. 240 s.

46. Yatsimirskiy A.I. Slavyanskaya i russkaya letopisi rumynskikh bibliotek. SPb: Tipografiya imperatorskoy Akademii nauk, 1905. 965 s.

Если вы нашли ошибку, пожалуйста, выделите фрагмент текста и нажмите Ctrl+Enter.

Сообщить об опечатке

Текст, который будет отправлен нашим редакторам: